plutind…!


plutind…biciută de gânduri strâmbe  şi întoarceri spre nicăieri! plutind…cu privirea înainte  şi paşi mărunţi!  plutind pe un colţ de nor…au obosit nervii! şi liniştea! şi crezul! nu mai suntem fluturi…ne ascundem în culcuşuri de omizi şi uităm să ne transformăm. nu ne mai luam zborul şi ne târâm pe un pământ prea greu. suntem lăsaţi în urmă de cei cărora le aşezam aripile frumos! speri doar să nu redevină omizi şi să poţi zâmbi la gândul că le-ai ajutat zborul!  e doar o ploaie repezită…de vară!

Reclame

sans!


îmi pun aripi strâmbe şi caut o linie dreaptă paralelă cu tot ce trăiesc acum. Şi de ce ar fi altcumva? cotrobăi printre stele. ce lună mare! într-o zi o  să ne acopere şi o să fim bucuroşi pe luna noastră! mi-e dor de mirosul sărat de mare…de o scoică intreagă adusă la mal de un val …şi de soarele pe care poţi să îl suprinzi exact când se trezeşte. n-a învăţat să se ascundă…şi uneori “vorbeşte prostii” ! am un gând verde. o floare violet. o privire albastră. nimic! mă gândeam şi eu!

dacă plouă.


mai degrabă Alifantis…
poate verde şi un zbor de pescăruş…
mai bine cald şi aer rece…mai mult fum.
şi Sorescu.
mai bine aproape linişte şi ploaia izbindu-se în geam.
mai degrabă gânduri aliniate frumos şi cotrobăieli în sertare mai vechi.
unde se duc oare gândurile celor care nu le pot spune niciodată în cuvinte?
un zâmbet ştrengăresc.
flori de castan.
 
 
 

frânturi


rătăcesc pe câteva străzi fără rost şi îmi împleticesc picioarele ca într-un dans absurd cu orbi. e fără rost. e degeaba. e cald. un gând fără sens…câţiva oameni care îşi caută linia într-o mulţime de cercuri şi se amestecă în  dans  doar pentru a ajunge într-un final în care să calce totul. şi o să fie aceeaşi stradă fără rost. cu aceeaşi oameni care nici măcar nu mai ştiu ce caută. cu aceleaşi gânduri care nu îşi găsesc capul. un azi fără rost. fără ieri. fără mâine.  fără mine.

o privire pierdută şi câteva litere mâzgălite pe o foaie albastră. Ucisă de primul gând ideea îşi pierde şi ea sensul. Rătacesc rostul lucrurilor într-un amalgam de nonsensuri. E o loterie cu un singur câştigător…clipa cea de pe urmă. Un pescăruş se bucură de soare… pe marginea apei…